Iepurele Iberic (Lepus granatensis): Caracteristici și Management Cinegetic
Iepurele iberic este una dintre cele mai recunoscute și populare specii de vânătoare din vânătoarea mică din Spania. Este abundent atât în Peninsula Iberică, cât și în Mallorca. Cea mai mare diferență față de alți iepuri este mărimea sa, fiind mai mic decât iepurele european sau iepurele de munte.
Identificare
După cum s-a menționat deja, iepurele iberic este unul dintre cei mai mici iepuri spanioli. Poate fi recunoscut după membrele posterioare alungite și urechile lungi cu vârfuri negre.
Blana sa pe partea dorsală este de culoare maronie-gălbuie, în timp ce pe partea ventrală este albă. De asemenea, veți putea găsi pete albe în partea posterioară. Un mascul poate cântări până la 2,95 kg, iar o femelă poate ajunge până la 3,30 kg.
Distribuție și habitat
Puteți găsi această specie în majoritatea Peninsulei Iberice. Se cunosc trei subspecii care s-au răspândit în întreaga regiune:
- L. g. gallaecicus (în Galicia și vestul Asturiei)
- L. g. solisi (în Insula Mallorca)
- L. g. granatensis (cu o distribuție mai generalizată)
Iepurele iberic preferă să locuiască în spații deschise, cum ar fi agrosistemele sau zonele cu tufișuri rare. Dacă se află în nordul Peninsulei, va ocupa tufișuri de poalele munților sau pășuni montane. În sudul Peninsulei, va prefera zone agricole deschise și livezi de măslini. Seceta poate afecta semnificativ populațiile de iepuri din aceste habitate.
Alimentație
Obiceiurile sale alimentare sunt nocturne. Mai mulți indivizi se vor aduna noaptea pentru a se hrăni. Aceste animale mănâncă în principal graminee. Indiferent de locația geografică, se vor hrăni cu frunze, tulpini, flori, semințe și fructe, dar aceasta va varia în funcție de resursele disponibile.
Sunt capabili să roadă plante lemnoase în căutarea de scoarță, tulpini sau fructe. Când sunt în densități mari, se pot hrăni în apropierea iepurilor sau chiar a animalelor domestice.
Reproducere
Reproducerea sa se va schimba în funcție de condițiile climatice care vor afecta biomasa ierboasă. Iepurele iberic se poate reproduce pe tot parcursul anului, dar atinge intensitatea maximă între lunile februarie și iunie. În zonele cu temperaturi ridicate, ciclul reproductiv poate fi afectat.
Este interesant de menționat că această specie are capacitatea de reabsorbție embrionară, așa cum se întâmplă cu alți lagomorfi. Gestația durează între 42 și 44 de zile, și într-o fătare pot fi între unul și cinci pui. Aceștia nu primesc îngrijire parentală.
Comportament
Iepurele iberic are obiceiuri solitare. Obișnuiește să petreacă toată ziua culcat în "culcușuri" sau depresiuni pe care le construiește pentru a se odihni. La apus, iese pentru a se hrăni.
În momentul hrănirii, formează grupuri pentru a acoperi zonele de hrănire mai eficient. De asemenea, se va deplasa zilnic între zonele de hrănire și culcuș.
Măsuri de management cinegetic
Ca specie de vânătoare mică, este foarte apreciată în Spania, se estimează că anual se vânează peste un milion de exemplare. În plus, viteza și agilitatea sa îl fac o provocare emoționantă pentru toate tipurile de vânători. Pentru o vânătoare eficientă, este important să ai accesoriile de vânătoare indispensabile.
Cu toate acestea, specia rămâne vulnerabilă la lipsa managementului cinegetic adecvat, braconajul și utilizarea excesivă a produselor fitosanitare. Prin urmare, va avea întotdeauna nevoie de măsuri de management adecvate și practici sigure pentru a menține vânătoarea sa sustenabilă și responsabilă. Este fundamental să protejezi auzul în timpul vânătorii pentru a evita deteriorarea auzului pe termen lung.