Specii de vânat: Sturzul de vâsc
Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) este o pasăre paseriformă din familia Turdidae. Este cel mai mare exemplar dintre sturzii europeni menționați în articol, mai mare chiar decât sturzul roșu sau sturzul de iarnă. Este un locuitor permanent al Spaniei și se găsește în întinderi mari de pinet și stejar.
Identificare
Măsoară 26-27 cm și cântărește 110-140 g. Părțile superioare sunt brune, iar cele inferioare sunt pătate. Adulții au spatele, aripile și coada brune în nuanțe diferite, iar partea inferioară este alb murdar cu pete mici întunecate.
La această specie, aripile sunt vizibil mai lungi decât la rudele sale. În zbor arată axilele și partea inferioară a aripii de un alb pur și strălucitor. Ciocul este brun închis cu baza gălbuie, iar picioarele sunt brun mai deschis.
Distribuție și habitat
Este propriu Europei și unei părți a Asiei. În Spania trăiește abundent și preferă masele forestiere deschise.
Preferă pădurile de pin silvestru, encinares montane și dehesas înalte, precum și marginile pădurilor atlantice. Zonele sale preferate sunt cele înalte și foarte răcoroase.
Alimentație
Este omnivor, hrănindu-se cu semințe, fructe și insecte. De pe sol culege larve, fructe de pădure și fructe din pajiști sau câmpuri apropiate.
Primăvara și vara caută pe sol râme, gândaci și melci mari. Iarna poate apăra arbuștii cu fructe mici de alte păsări și mănâncă fructele vâscului.
Reproducere
Își face cuibul pe ramurile cele mai înalte ale copacilor. Are două ponte din martie până în iunie, fiecare cu trei-cinci ouă.
Cuiburile au formă de cupă și sunt făcute din rămurele și frunze împletite lejer. Puii eclozează la 12-15 zile după depunerea ouălor.
Comportament
Este gregar iarna, dar faimos pentru caracterul solitar în restul anotimpurilor. În Spania este sedentar, iar iarna sosesc multe exemplare din alte țări europene. Zborul este înalt, drept și puternic. Chemarea este un „charr-char” uscat și răgușit.
Cântecul său provocator este una dintre trăsăturile cele mai evidente. Este monoton și puternic, iar pasărea cântă în vârful arborilor chiar și în zilele neplăcute de la sfârșitul iernii și primăvara.
Măsuri de management cinegetic
Este specie cinegetică în Spania, dar vânătoarea sa este mai sporadică și individuală decât cea a sturzilor migratori. Din cauza caracterului solitar, nu face parte din marile grupuri de păsări care intră în livezile de măslini. Este și foarte precaut, cu vedere excelentă, ceea ce îi îngreunează capturarea.
Sturzul de vâsc este inclus în cota generală zilnică de sturzi a fiecărei comunități autonome. Această cotă poate varia între 15 și 25 de exemplare pe zi, dar numărul exact depinde de fiecare localitate.
Întrebări frecvente despre sturzul de vâsc
Ce este sturzul de vâsc?
Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus) este o pasăre paseriformă din familia Turdidae și cel mai mare sturz european menționat în articol.
Cum se identifică?
Măsoară 26-27 cm, cântărește 110-140 g, are părți superioare brune și partea inferioară alb murdar cu pete mici întunecate.
Unde trăiește?
În Spania este abundent în mase forestiere deschise, păduri de pin silvestru, encinares montane, dehesas înalte și margini ale pădurilor atlantice.
Cu ce se hrănește?
Este omnivor. Consumă semințe, fructe, insecte, râme, gândaci, melci mari și fructe de vâsc.
Cum se comportă?
Este gregar iarna și mai solitar în restul anului. Articolul evidențiază zborul înalt și drept, chemarea uscată și cântecul puternic din vârful arborilor.
Cum se gestionează vânătoarea?
Este specie cinegetică în Spania, dar vânătoarea este mai sporadică decât la sturzii migratori. Cota zilnică generală de sturzi variază după comunitatea autonomă și localitate.