Iepure european în câmpie deschisă din nordul Spaniei

Specii de vânat: Iepurele european

Iepurele european sau iepurele comun (Lepus europaeus) este cel mai mare lagomorf din Peninsula Iberică și unul dintre cele mai corpolente din lume. Această specie din familia Leporidae se remarcă prin viteză și prin distribuția amplă în Europa centrală și occidentală.

Iepure european din profil cu urechi lungi și vârfuri negre

Identificare

Este cel mai mare dintre cele trei specii de iepuri descrise în articol. Nu există diferențe evidente de mărime între femele și masculi; greutatea medie este de 3,7 kg, deși în nordul Europei poate ajunge la 5 sau 6 kg.

Blana dorsală este brun-gălbuie sau gri-roșiatică, amestecată cu fire negre, iar burta este alb pur. Urechile sunt foarte lungi și depășesc botul dacă sunt aplecate înainte. Au o pată neagră clară și extinsă la vârf. Coada este neagră deasupra și albă dedesubt.

Câmpie deschisă cu pășuni și garduri vii pentru iepurele european

Distribuție și habitat

Este originar din Europa centrală și occidentală și din mare parte a Asiei occidentale. În Peninsula Iberică ocupă extremitatea nord-estică: Pirinei, pre-Pirinei, Catalonia, Aragón, Navarra și Țara Bascilor.

Trăiește în campiile atlantice cu pășuni, garduri vii și mici pâlcuri de arbori. Este frecvent în medii cultivate cu alternanță de pajiști naturale sau artificiale și mici suprafețe forestiere. Preferă spațiile deschise și câmpiile și evită pădurile închise, unde nu are vizibilitate pentru a detecta prădătorii.

Iepure european păscând lăstari fragezi într-un câmp cultivat

Alimentație

Este un erbivor generalist cu dietă foarte variată, adaptată ciclurilor agricole. Primăvara și vara se hrănește cu graminee, lăstari fragezi de culturi și plante ierboase. Toamna și iarna, când iarba verde se împuținează, consumă rădăcini, bulbi și semințe.

Iepure european cu pui ascunși în iarbă

Reproducere

Are o perioadă reproductivă foarte lungă și fecunditate ridicată. Fătează în medie doi-patru pui, iar o femelă adultă poate avea până la cinci fătări pe an.

Există cazuri de hibridare naturală între diferite specii de iepuri. În Spania au fost evidențiate cazuri între iepurele european și iepurele iberic.

Gestația durează 42 de zile. Puii se nasc cu blană și cu ochii deschiși. Mama îi alăptează doar o dată sau de două ori pe zi pentru a nu atrage prădătorii spre locul lor.

Iepure european alergând prin câmp deschis la răsărit

Comportament

Are obiceiuri crepusculare și nocturne. Ziua rămâne nemișcat în depresiuni săpate la nivelul solului, numite culcușuri. Dacă trebuie să sară din culcuș când pericolul este aproape, nu caută adăpost în galerii subterane, ci se bazează pe viteză și aleargă în zigzaguri largi pentru a deruta prădătorii. Poate atinge 60-70 km/h.

Este o specie solitară, cu excepția perioadei de rut sau a câmpurilor cu hrană foarte concentrată, unde pot fi observate mai multe exemplare tolerându-se la distanță mică.

Recensământ al iepurelui european pe pășuni deschise

Măsuri de management cinegetic

Iepurele european este una dintre piesele principale ale vânatului mic în nordul Spaniei și în Europa continentală. Se vânează în principal la săritură, cu câini și în mână.

Cotele sunt dinamice și pot fi restricționate în funcție de recensămintele de vară, variind după comunitatea autonomă.

Întrebări frecvente despre iepurele european

Ce este iepurele european?

Iepurele european (Lepus europaeus) este cel mai mare lagomorf din Peninsula Iberică și se remarcă prin viteză și distribuție europeană amplă.

Cum se identifică?

Este mare, cu greutate medie de 3,7 kg, urechi foarte lungi cu vârfuri negre, spate brun-gălbui sau gri-roșiatic, burtă albă și coadă neagră sus și albă jos.

Unde se găsește în Spania?

În Peninsula Iberică ocupă nord-estul: Pirinei, pre-Pirinei, Catalonia, Aragón, Navarra și Țara Bascilor.

Cu ce se hrănește?

Este erbivor generalist. Primăvara și vara mănâncă graminee, lăstari tineri și plante ierboase, iar toamna și iarna rădăcini, bulbi și semințe.

Ce comportament are?

Este crepuscular și nocturn. Ziua stă în culcușuri superficiale, iar la fugă se bazează pe viteză și zigzaguri largi, până la 60-70 km/h.

Cum se gestionează vânătoarea?

Articolul îl prezintă ca piesă importantă de vânat mic în nordul Spaniei; cotele variază după recensămintele de vară și comunitatea autonomă.